Semnificaţia mărţişorului

2Parale.ro

Mărţişorul este o tradiţie românească veche de peste 8.000 de ani, cu continuitate în timpul geţilor, al dacilor şi în perioada ocupaţiei romane. Cele mai vechi dovezi arheologice ale acestei tradiţii au fost descoperite de arheologi în judeţul Mehedinţi.

La Schela Cladovei a fost descoperită cea mai veche civilizaţie a Europei, cu o vechime de aproximativ 10.000 de ani.

Aici au fost construite primele case din Europa, au fost cultivate primele plante şi au fost făcute primele intervenţii chirurgicale.

În vechime, pe data de 1 martie, mărţişorul se dăruia înainte de răsăritul soarelui, copiilor şi tinerilor, fetelor şi băieţilor.

Şnurul de mărţişor, alcătuit din două fire de lână răsucite, colorate în alb şi roşu, sau în alb şi negru, reprezintă unitatea contrariilor : vară-iarnă, căldură-frig, fertilitate-sterilitate, lumină-întuneric, şnurul era fie legat la mână, fie purtat în piept.

El se purta de la 1 martie până când se arătau semnele de biruinţă ale primăverii: se aude cucul cântând, înfloresc cireşii, vin berzele sau rândunelele. Atunci mărţişorul fie se lega de un trandafir, sau de un pom înflorit, ca să ne aducă noroc, fie era aruncat în direcţia de unde veneau păsările călătoare, rostindu-se : “ia-mi negreţele şi dă-mi albeţele”.

Poetul George Coşbuc, într-un studiu dedicat mărţişorului afirmă : “ Scopul purtării lui este să-ţi apropii soarele, purtându-i cu tine chipul.

Printre asta te faci prieten cu soarele, ţi-l faci binevoitor să-ţi dea ce-i stă în putere, mai întâi frumuseţe ca a lui, apoi veselie şi sănătate, cinste, iubire şi curăţire de suflet.

La geto-daci anul nou începea la 1 martie.

Astfel, luna Martie era prima lună a anului. Calendarul popular la geto-daci avea două anotimpuri, vara şi iarna. Mărţişorul era un fel de talisman menit să poarte noroc, oferit de anul nou.

Pentru strămoşii noştri, anul nou de la 1 Martie însemna reânvierea naturii. Mărţişorul, simbol al primăverii, se confecţiona din fire de cânepă sau lână mai târziu din bumbac, albe şi roşii, care se legau în formă de 8.

În ultima zi a lunii martie, înainte de răsăritul soarelui, avea loc ritualul scoaterii mărţişorului şi predării lui către natură.

În localităţile de câmpie mărţişorul se pune pe un pom înflorit sau în crengile vişinilor, cireşilor sau prunilor.

În satele de munte şi deal, mărţişorul se pune pe cornul sau pe măceşul înflorit. Există credinţa că mărţişorul este ridicat de rândunele şi purtat spre soare, binecuvântând norocul celui care s-a pus în pom.

În Transilvania, mărţişorul roşu-alb din lână se agaţă la porţi, ferestre, la coarnele animalelor, la strungile oilor, la torţile găleţilor, pentru îndepărtarea deochiului şi a spiritelor malefice. La Mulţi Ani de Mărţişor!

ing horticol diplomat

Laurian Ungurian

Vatra-Dornei

This entry was posted in Flori. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s