Importanţa viticulturii în economia naţională

2Parale.roCa ramură de producţie agricolă, viticultura deţine un loc bine precizat în economia agricolă şi economia naţională, a cărei importanţă se poate aprecia din mai multe puncte de vedere. Din fructele comestibile, strugurii sunt foarte mult căutaţi şi apreciaţi. Aspectul lor atrăgător, gustul plăcut, dar mai ales valoarea alimentară deosebită, le crează un regim preferenţial în consum, intrând astfel în categoria fructelor de elită de tip delicatesse. Au o structură complexă şi cu implicaţie directă în organismul uman, sub aspect energetic, reconfortant, vitaminizant, mineralizant, reactivant, la care se adaugă însuşirile dietetice şi terapeutice. Valoarea alimentară prezintă nu numai strugurii ca atare, ci şi mustul şi vinul consumat raţional. Scrierile vechi au arătat că mustul şi strugurii sunt produse insispensabile pentru tineri, ca laptele pentru copii, ca apa minerală pentru adulţi, ca băutura hrănitoare pentru cei bătrâni. Popoarele antice au stabilit chiar zeităţi astfel la egipteni Osiris era zeul care a descoperit viţa de vie la greci- Dionysos- zeul fructelor, al vegetaţiei şi mai ales al viţei de vie, vinului şi vinificaţiei, la romani-Bacchus-zeul beţiei. Strugurii au o compoziţie chimică foarte complexă, pe lângă apă, care se găseşte în cea mai mare proporţie în compoziţia bobului, zaharurile ocupă locul al doilea. La maturitatea deplină, conţinutul strugurilor în zaharuri variază între 14-35%, sau 140-350 g/l. Zaharurile aflate în struguri şi must se găsesc sub formă simplă monozaharide, monoglucide la soiurile pentru struguri de masă minim 140g/l iar la soiurile pentru vinuri de calitate superioară până la 350g/l. Zaharurile simple sunt asimilate direct în organism, trec în sânge, şi apoi furnizează organismului energi cheltuită 100 g struguri proaspeţi furnizează între 60-116 calorii sau 1 kg struguri-700-1200 calorii, ceea ce echivalează cu valoarea energetică a următoarelor alimente 300 g pâine, 500-700 g carne vită, 1,50 l lapte, 1,200 kg cartofi, 2 kg mere, 3,5 kg tomate etc. Zaharurile simple sunt asimilate direct în organism, trec în sânge, şi apoi furnizează organismului 1 kg de struguri-700-1200 calorii ceea ce echivalează cu valoarea energetică a următoarelor alimente : 300 g pâine, 500-700 g carne vită, 1,150 l lapte, 1,200 kg cartofi, 2 kg mere, 3,5 kg tomate etc. Acţiunea alcalinizantă a strugurilor şi mustului proaspăt rezidă în conţinut ridicat în acizi, care determină formarea de carbonaţi şi fosfaţi. Aceştia se găsesc în proporţie de 3-8 % sau 8g /l must, H2 So4 forma mai utilizată de exprimare cu acţiune alacalinizantă şi cu rol în menţionarea echilibrului acido-bazic, absolut necesar bunei activităţi a celulelor, prevenind astfel fermentaţia de acidoză. Funcţia vitaminizantă a strugurilor este determinată de conţinutul ridicat în vitamine ca A,C şi complexul B. Astfel la 100 g fruct proaspăt se găseşte în fruct : o,4-0,5 până la 12,0 –13.,o mg vit C , 0,25-1,25 mg vit B, -0,02-0,12 mg vit A. Se mai găsesc de asemenea săruri minerale P, K, MG, Fe etc. cu rol în formarea scheletului şi a substanţelor fosfo-glicero- azotate, necesare organismului. Datorită compoziţiei lor complexe, unii medici recomandă cura de struguri, prin consumarea la fiecare masă, sau sub formă de cură de struguri, prin consumarea la fiecare masă, sau sub formă de cură, în doze crescânde de la 250 la 3 –4 kg/zi. Cura de struguri sau suc de struguriare efecte terapeutice şi dietetice, fiind indicată în afecţiuni ale ficatului, rinichiului, boli cardiovasculare , în dispepsii, pentru refacerea capacităţii de muncă, în boli intestinale, previne constipaţia . Consumul de struguri şi must este, pe cât de util, pe atât de sănătos, de aceea se spune că “cine consumă struguri, consumă soare concentrat”. Vinul este produsul hidro-alcoolic, principal,rezultat din fermentarea mustului din struguri, la rândul lui, dacă este consumat raţional, are efecte pozitive asupra organismului uman. Consumul raţional înseamnă 1 cm cub alcool etilic pur/kg greutate vie, ceea ce reprezintă cca 0,5-0,75 l în 24 de ore, consumat la trei taniuri, în timpul sau după mesele principale. Vinul stimulează secreţiile gastrice, hepatice, intensifică metabolismul, reactivează circulaţia, previne şi combate răceala. Dacă este consumat neraţional, are efecte negative din punct de vedere social. Tocmai de aceea, în unele ţări se recomandă consumul de vin în loc de băuturi spirtoase, pentru a se lupta împotriva alcolismului . Deoarece vinul este considerat un aliment, toate ţările mari producătoare de vin urmăresc, în ultimii ani, mersul spre o viticultură ecologică, cu reducerea substanţelor poluante, care se acumulează şi în fruct, prin folosirea cât mai puţin a pesticidelor şi îngrăşămintelor chimice, deci pentru obţinerea unor vinuri sănătoase biologice. Lucrările de îngrijire a plantaţiilor viticole, pepinierelor, de prelucrare a recoltei din vii, de industrializare şi valorificare a produselor viti-vinicole, reclamă annual un mare număr de zile . În plus, în ramurile industriale pentru îngrăşăminte, fungicide, în industria constructoare de maşini, etc. Lucrează de asemenea, un număr însemnat de oameni. Pe terenurile în pantă, erodate, improprii altor culturi, viţa de vie se cultivă cu rezultate foarte bune, desfăşurându-se o activitate eficientă cca 85% din suprafaţă pe terenuri în pantă. Nisipurile şi terenurile nisipoase slab solificate sunt valorificate cel mai eficient tot de viţa de vie. Strugurii reprezintă materia primă pentru obţinerea vinurilor, distilatelor de vin. Cantităţi însemnate de struguri se prelucrează în industria alimentară, pentru compoturi, gemuri, dulceţuri, stafide, suc, must concentrat,etc. Din seminţe se extrage un ulei de foartă bună calitate, ca uleiul de măsline. Viticultura stimulează dezvoltarea industriei constructoare de maşini, industriei chimice îngrăşăminte, insecto-fungicide pesticide etc, industria sârmei, a transporturilor şi industriei locale pentru confecţionarea stâlpilor pentru mijloacele de susţinere. Mai mult viticultura contribuie la formarea produsului social şi a venitului naţional circa 20% din produsul social şi venitul naţional este asigurat prin produsele viti-vinicole. Produsele viti-vinicole strugurii, vinul, coniacul, şampania, sucul, stafudele sunt comercializate atât pe plan intern cât şi extern. Ţara noastră exportă circa 10-15% din producţia anuală viti-vinicolă, situându-se între primele 10-12 ţări viticole exportatoare din lume. Viţa de vie are un rol modelator pentru unii factori naturali critici, are rol în purificarea atmosferei, contribuie la îmbunătăţirea stării de fertilitate a solului, la stabilizarea nisipurilor şi, nu în ultimul rând, înfrumuseţează zonele unde se cultivă.

ing horticol diplomat Laurian Ungurian

This entry was posted in Diverse. Bookmark the permalink.

One Response to Importanţa viticulturii în economia naţională

  1. foarte folositoare informatie

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s