Consumul de plante medicinale, fructe şi de legume un izvor de sănătate pentru omenire

2Parale.ro
Plantele medicinale

  Aloe vera este o plantă medicinală care conţine vitaminele : A, vitaminele B1, B2, B3 , B6 şi B12. Această plantă este originară din America.

Ea se cultivă încă din antichitate de pe vremea împăratului Alexandru cel Mare .

Aloe vera conţine foarte multe săruri minerale cum ar fi : calciu, fosfor, potasiu, fier, sodiu, mangan, clor, magneziu, crom, zinc, seleniu etc. Are efect laxativ, analgezic, antibacterian, antifungic şi antiviral. Este o plantă care conţine acid salicilic cu efect analgezic, steroizi cu efect antiinflamator, antiseptic şi analgezic. Conţine hormoni cu efect antiinflamator şi regenerator. Aloe vera este o plantă care menţine sănătatea tubului digestiv datorită prezenţei în compoziţia sa a enzimelor digestive, a mucilagiilor, a vitaminelor şi a hormonilor vegetali. Stimulează regnerarea celulară pătrunde în cel mai profund nivel al ţesuturilor.

Are proprietăţi de anti-îmbătrânire a pielii şi a celulelor lucru demonstrat prin prezenţa în compoziţia sa a manganului şi a seleniului.

Vitaminele şi mineralele din sucul de aloe stimulează irigarea sanguină şi ajută la eliminarea toxinelor din organism. Cu ajutorul acestei plante medicinale, s-au obţinut rezultate deosebite în cazul arsurilor, traumatismelor superficiale ale pielii datorită efectului său analgezic şi hemostatic.

Aloe vera atenuează alergiile şi vindecă înţepăturile de insecte. Are un efect antiinflamator scăzând secreţia bronşică şi ameliorează starea astmică şi vindecă bronşita cronică.

Aloe vera vindecă durerile reumatice, artrozele, artritele şi cancerul. Atenuează afecţiunile oculare. Cercetătorii au obţinut rezultate în cazul acţiunilor cherato-conjunctivale.

 Echinaceea purpurea

 Echinaceea purpurea este o plantă veche luată în cultură de vremea popoarelor antice.

Această plantă conţine vitamina C, o vitaminază hidrosolubilă, cu rol important în creşterea rezistenţei organismului uman. Această vitamină creşte rezistenţa vaselor sanguine, intervine în buna funţionare a ţesuturilor şi a diferitelor organe. Prin conţinutul de vitamină C atenuează oboseala şi stresul intelectual.

Echinaceea conţine şi alte vitamine. Vitamina B1 în proporţie de 1-1,5 mg reglează bilanţul zaharurilor şi calmează sistemul nervos.

-vitamina B2 în proprţie de 1,2-2,6 mg influienţează creşterea şi încetineşte manifestările de îmbătrânire

-vitamina B3 conţine nicotinamidă şi intervine în metabolism, întinereşte pielea la doamne şi domnişoare

-vitamina B6 în proporţie de 3 mg este indicată pentru problemele cardiace, anemie şi favorizează creşterea.

-vitamina B7 în proporţie de 300 mg asigură efecte pozitive asupra pielii şi unghiilor şi sintetizează proteinele şi acizii graşi din corp.

-vitamina B12 acţionează asupra sistemului nervos, asupra senzaţiilor de fericire, ia parte la metabolismul grăsimilor, energiei şi proteinelor.

-vitamina C în proporţie de 75 mg este eficace contra oboselii, răcelii şi asigură rezistenţa organismului.

-vitamina D previne rahitismulşi reglează metabolismul uman

-vitamina E 2 mg este folosită de către femeile însărcinate şi 16 mg pentru femeile care alăptează , protejează vasele sanguine, întăreşte inima şi favorizează respiraţia celulară. Provitamina A în proporţie de 0,9 mg previne carenţa de vitamină A.

Echinaceea conţine săruri minerale : magneziu care ia parte la sintezele osoase ale dinţilor şi a tendoanelor.- calciu –100 mg care întăreşte metabolismul celular.

Potasiul, sodiul, fierul, manganul şi siliciul procură elasticitate vaselor sanguine, ţesuturilor, părului şi unghiilor. Cromul în proporţie de 50-200 mg influienţează producerea de insulină pentru descompunerea zaharurilor.

-cobalt –experţii europeni recomandă 0,075 mg consttuient al vitaminei B12 este indispensabil pentru a utiliza vitamina la formarea eritrocitelor.

-zincul- favorizează descompunerea carbohidraţilor şi a proteinelor în organism

-nichelulu-0,2-0,5 mg influienţează metabolismul carbohidraţilor

-stronţiu- asigură o bună structură şi o bună rezistenţă oaselor şi ajută la formarea eritrocitelor

-molibdenul- 0,15-0,5 mg are rol important în activitatea enzimelor

-seleniu-0,5 mg face ca celulele inimii să fie aprovizionate mereu cu oxigen

-vanadiu-0,1 mg asigură creşterea oaselor, dinţilor şi a cartilajelor

-iod-0,2 mg asigură funcţionarea tiroidei

-fluor-1 mg asigură stabilitatea oaselor şi a dinţilor

-clor-200-300 mg care corectează distribuirea lichidelor în corp

-sulful- ajută organismul la sinteza ţesutului conjunctiv

 Ceaiurile din florile mov şi din tulpina de echinaceea vindecă răceala şi stările gripale şi atenuează stresul intelectual. Vindecă rănile. Ceaiul ajută la oprirea sângerărilor gingivale. Echinaceea este o plantă medicinală care atinge înălţimea de un metru. Florile ei sunt de culoare mov sau roz mari dinţate pe margine asemeni unei dantele fine care valsează în voie pe tijele florale la fiecare adiere de vânt. Florile sale conţin alchilamide, glocoproteine, acizi fenolici, uleiuri volatile, fructani, glicoproteine, proteine, lipide, acizi fenolici, alcaloizi alilamide. Are acţiune antimicrobiană. Atenuează rănile şi muşcăturile de insecte, vindecă abcesele dentare sub formă de compresă şi gargară.

Echinaceea vindecă tusea spastică, inflamaţia şi obstrucţia bronşitei fiind utilizată la fabricarea unor medicamente în acest sens. Din această plantă se fac diferite crème şi soluţii cu conţinut ridicat în enzime, substanţe terpenoidice, aloina, mucilagiile, flavonoidele cu conţinut ridicat de soluţie.

Din echinaceea se face o soluţie hidroalcoolică în flacoane de 250 ml fiind administrată pentru vindecarea herpesului.

Produsul imunostim este un produs natural deosebit de eficient pentru creşterea imunităţii organismului uman.

Băutura naturală siropul Immune Guard fortifică organismul şi afecţiunile respiratorii.

 Roiniţa

 Roiniţa este o plantă medicinală care se mai numeşte buruiana stupilor, lămâiţă, roişte, stupeniţă etc. Este o plantă ierboasă care atinge o înălţime de 10 cm înălţime. Este originară din America. Florile sunt de culoare albă sau gălbuie. Se cultivă în grădinile familiare, didactice şi în loturile experimentale de stat. Se întrebuinţează ca antispasmodic, sedativ, carminativ în combaterea colicilor abdominale, astm, dureri de dinţi , insomnii, tulburări digestive etc. Planta are efect cicatrizant.

Frunzele de roiniţă se folosesc ca uz intern :

-frunzele şi planta cu inflorescenţa se folosesc pentru tulburări digestive, distonii neurovegetative, colici abdominale, dischinezii biliare , colite, gripă, diaree, vărsături în timpul sarcinei, surmenaj intelectual, insomnii, astenii, nevralgii, lacune de memorie, epilepsie, boli de plămâni, ameţeli, anemie. Planta se foloseşte şi sub formă de infuzie : desfundă căile respiratorii.

-vindecă ulceraţiile acute şi cronice, herpes, eczeme sub formă de băi locale, cataplasme, gargară vindecând abcesele dentare şi gingivita la fel ca şi la echinaceea.

Frunzele conţin vitamina C, sapomine, tanin, ulei volatil, acid oleanoic. Înfloreşte în lunile iunie-august. Se cultivă în ţara noastră ca plantă medicinală şi meliferă.

Roiniţa se foloseşte şi sub formă de cafeină sau ca ceai verde.

 Pomi fructiferi

 Mărul

  Mărul reprezintă materia primă pentru o serie de produse alimentare cum ar fi: marmelade, sucuri, fructe uscate, băuturi alcoolice, cidru de mere produs apreciat în toată Europa de vest.

Acest fruct este foarte slab în vitamina A, în schimb el conţine vitamina B1 în proporţie de 10-100 m, vitamina B –o,5 –mg la 100 de g, vitamina PP în părţile exterioare ale fructului –0,5-mg la 100 de g, coaja merelor conţine acidul pantotenic-0,06-mg la 100 g, vitamina C , un măr dă 10 g de vitamină C. Valoarea calorică este de aproximativ 128 de calorii la 100 de g.

Mărul are calităţi terapeutice. Este un tonic muscular şi al sistemului nervos, un diuretic şi un bun antireumatismal. Mărul este un bun răcoritor digestiv, stomathic şi un ocrotitor gastric. Acest fruct este un deconstipant având un rol sigur în prevenirea cancerului intestinului gros. Cojile de mere sunt utilizate contra insomniilor. Mărul constituie un bun tratament pentru diareea infantilă. Acest fruct se foloseşte în diferite afecţiuni de : astenie, surmenaj, anemie, reumatisme, gută, sedentarism, obezitate, previne infarctul. Mărul previne herpesul, diabetul, nervozitatea, cefalea. Fructul conţine săruri minerale de azot, fosfor şi potasiu. Datorită conţinutului de vitamină K, oţetul de mere are efecte favorabile şi menţine echilibrul acido-bazic din organismul uman, fiind un produs alimentar cu însuşiri dietetice şi terapeutice “ Cine consumă zilnic un măr nu are nevoie de doctor “ cum spune proverbul englezesc.

Mărul are un rol depurativ. Este utilizat la prepararea compoturilor. Ca să facem un bun compot de mere trebuie să adăugăm la începutul fierberii, sucul unei jumătăţi de lămâie iar la sfârşit o bucată de unt. În Elveţia foarte mulţi medici tratează diabetul infantil prin cure de mere roşii coapte în cuptor, Se recomandă să mâncăm un măr la sfârşitul meselor, mai ales seara, pentru efectele lui laxative şi virtuale de curăţitor dentar. Englezii afirmă : “An apple a day keeps doctor away. Mărul îndepărtează medicul “. Pentru nomazi cidrul de mere are proprietăţi antireumatice. La nomazi ceaiul de mere vindecă toate bolile. Leon Binet, mare apărător al mărului reminteşte diverse utilizări ale acestui fruct: crud sau copt în cuptor după scoaterea inimii fructului este folosit la pregătirea clătitelor, a tartelor, a colţunaşilor şi a flancurilor populare. Infuzia de flori de măr este un calmant al tusei după Jean Valnet.

 Părul

 Părul este o specie pomicolă apreciată pentru calitatea fructelor. Perele conţin : -8-15% glucide, 0,14-0,71% substanţe pectice, 0,24-0,65% proteine brute, 0,12, -0,50% acid malic 0,06-0,24% ,substanţe minerale ( P, FE, K, Mn, Mg, Cl, S), 3-12% vitamina C, 0,1-0,3% vitamina PP, 0,02-0,04% provitamina A, 0,01-0,05% vitamina B. Perele sunt originare din Iran sau Caucaz şi au fost cunoscute cu circa 4.000 de ani î.e.n. Aceste fructe au proprietăţi remineralizante, diuretice şi depurative. Sunt recomandate în tratarea anemiei, asteniei şi a gutei. Se utilizează în stare proaspătă, congelată sau uscată. Perele conţin antioxidanţi care susţin imunitatea vitaminelor : B1, B2, E şi C. Persoanele care au sindromul colonului iritabil pot să mănânce pere.

Perele se consumă în stare proaspătă sau sub formă de sucuri sau ca fructe deshidratate şi congelate. Consumul în stare proaspătă este asigurat în luna iulie şi în luna octombrie.

 Prunul

 Prunele sunt fructe originare din Asia sau din Europa centrală. Aceste fructe au efect antioxidant, antiinflamator şi antidiabetic acţionând ca un scut împotriva cancerului.

Prunele sunt foarte bogate în vitamina A, B şi C şi în săruri minerale cum ar fi sulf, magneziu, sodiu, fosfor şi potasiu sunt un adevărat aliat pentru sănătatea oamenilor.

Fierul şi vitamina C din compoziţia prunelor combat anemia. Prunele întăresc sistemul imunitar. Fructele sunt valorificate pentru : gemuri, dulceţuri, compoturi, distilate, prune deshidratate şi nu în ultimul rând prunele se folosesc ca fructe proaspete. Din miezul sâmburilor se extrage un ulei asemănător cu cel de migdale, iar lemnul este folosit în industria mobilei şi a creioanelor.

Prunele previn o serie de boli cum ar fi: cancerul de colon, cancerul intestinal, cancerul de prostată. Prunele previn cancerul pulmonar, cancerul bucal, artita reumatoidă. Conţinutul de vitamină C, previne la oameni reumatismul.

Aceste fructe au proprietăţi culinare deosebite ele sunt folosite la marmelade, gemuri, compoturi, se pot consuma şi ca desert. Din ele se pot prepara torturi, plăcinte, găluşte etc.

 Cireşul

 Cireşul prezintă o importanţă deosebită datorită timpurietăţii, valorii alimentare terapeutice şi comerciale a fructelor.

Aceste fructe sunt originare din China şi Europa de peste 5000 de ani. Cireşele conţin 7,7-8% zahăr total, 0,49-1,37% acizi organici, 0,06-0,39% substanţe pectice, o,54-1,63% proteine brute şi foarte multe vitamine C, B1, B2, E, provitamina A şi săruri minerale de Ca, Fe, K şi apă.

Cireşele scad riscul de gută cu până la 35% când se consumă în aclaşi timp cu tratamentul standard. Conform studiului profesorului Yuging Zhong, riscul şi apariţia gutei scade pe măsură ce creşte cantitatea de cireşe consumată de noi. Aceste fructe au în compoziţia lor trei substanţe importante : antiocianele cu efect antioxidant şi antiinflamator, acidul hidroxicinamic care protejează mucoasa stomacului de acţiunea microbilor care provoacă gastroenterita şi melatonina, un hormon ce ne ajută pe noi să dormim sănătos. Cireşele sunt utilizate în infecţiile urinare. Datorită conţinutului ridicat de potasiu şi flavonoide, cozile de cireşe au puternice efecte diuretice. Acestea sunt fructe utilizate în arta culinară ele se pot consuma în stare proaspătă sau prelucrată la : dulceţuri, compoturi, gemuri, fructe confiate, jeleuri, siropuri, lichioruri, produse de cofetărie etc. Cura de cireşe timp de o lună ajută la slăbirea obezilor.

 Legumele

 Tomatele

 Tomatele provin din America Centrală şi de Sud. Prima roşie a apărut în Peru acum trei mii de ani. Maiaşii sunt cei care le-au cultivat pentru prima dată în grădinile lor. În Europa, au ajuns în sec 17 fiind aduse de către spanoli. În secolul 19 au devenit un aliment pentru consum. Tomatele se cultivă în ţara noastră pentru fructe, care se utilizează în alimentaţie, în stare proaspătă sub formă de salate sau conservate la prepararea mâncărurilor.

Fructele de tomate conţin 5,5-7,5% substanţă uscată, reprezentată de glucide 3-4% protide, 1-1,3% ,acizi organici, 0,3-0,5%. Tomatele conţin multe vitamine : caroten 0,8 mg, vitaminele B1, B2, B6 în proporţie de 0,1 mg, vitamina C în proprţie de 15-30 mg. Aceste fructe conţin şi săruri minerale : K 24 mg, potasiu 280 mg, fosfor 24-40 mg, magneziu 20 mg, calciu 20 mg, fier 2,3 mg, valorile fiind raportate la 100 g produs proaspăt. Datorită excesului de baze tomatele, au în organism, rol alcalinizant, neutralizând efectul negativ al altor alimente.

Vitamina A, prezentă în acest fruct este importantă pentru ochi şi pentru procesele endocrine. Complexul de vitamine B, B1, B2, B5, B6 sunt protectoare ale sistemului nervos şi endocrin, vitamina E, este vitamina tinereţii şi a fertilităţii şi vitamina K este importantă pentru sinteza anumitor elemente ale sângelui. Cantităţile de potasiu, fosfor, calciu, magneziu şi seleniu au rol important pentru sistemul digestiv. Roşiile previn o serie de boli cum ar fi : cancerul de prostată. Conform unui studiu american consumul de roşii la bărbaţi poate preveni riscul şi apariţia cancerului de prostată. Tomatele pot să prevină afecţiunile sistemului osos. Consumul de roşii proaspete, coapte în condiţii naturale creşte rezistenţa oaselor şi articulaţiilor. Mai mul roşiile previn şi combat afecţiunile degenerative ale vaselor de sânge şi accidentele vasculare. Sucul de roşii poate să prevină gripa şi infecţiile respiratorii. Aceste fructe pot combate obezitatea şi diabetul prin consumul de aproximativ o jumătate de kg de roşii pe zi. Mai mul sucul de roşii combate tabagismul, arteroscleroza, bolile vasculare şi reumatismul dacă beţi suc de roşii. Roşia previne acneea şi apariţia coşurilor. Puteţi scăpa de coşuri dacă tamponaţi faţa cu o roşie tăiată în două.

 Castravetele

Castravetele Cucumis sativus se cultivă în ţara noastră pentru fructele sale proaspete, care se utilizează în alimentaţie la diferite salate. Fructele se pot conserva sub formă murată sau marinată, constituind o importantă sursă pentru fabricile de conserve. Zona de origine a castravetelui este nord-vestul Indiei. Fructele de castraveţi conţin foarte multă apă 94-96%, substanţă uscată 4-6%, glucide 2,5-2,9%. protide 0,3-1,1%, vitamina C 5-14 mg, vitamina A 0,2 mg, vitaminele B1,B2 şi săruri minerale : calciu 14,8 mg, fier 0,5 mg, fosfor 23 mg, potasiu 179 mg, raportate la 100 g substanţă proaspătă. Valorea energetică este redusă, 12 cal/100 g masă proaspătă.

 Aliment şi medicament

Întrucât castravetele e bogat în fosfor, calciu şi potasiu ajută la o bună circulaţie sanguină. Este un hidratant natural al organismului cu efect benefic asupra tenului. Salatele de castraveţi proaspeţi sunt un aliment şi un medicament bun în coliciile intestinale, inflamaţii având efect laxativ. Decoctul preparat din seminţe de castravete calmează tusea. Datorită conţinutului în vitamina B şi provitamina A este indicat împotriva îmbătrânirii celulelor. Curăţă organismul uman şi reduce tensiunea. Se foloseşte frecvent în cosmetică deoarece catifelează pielea.

Se utilizează ca antiimflamator în diverese iritaţii ale pelii. Sucul de castravete este dizolvant al acidului uric cu efect depurativ datorită conţinutului în vitamină C. Castravetele e bogat în săruri naturale, enzime şi vitamine pentru creşterea şi repararea celulelor. Ajută la controlul costipaţiei, al bolilor de stomac, al artritelor, holerei şi acneei.

-ajută în bolile de rinichi şi ale vezicii urinare este diuretic natural

-este util în bolile ficatului şi pancreasului

-conţinutul său în minerale păstrează unghiile sănătoase

-coaja castravetelui se foloseşte sub formă de aplicaţii locale pentru a vindeca mâinile afectate de degerături, detergenţi şi a apei fierbinţi.

Castravetele este o legumă eficientă pentru tratarea ochilor obosiţi. După o zi de lucru la compiuter, aplicaţi felii proaspete de castravete pe ochi timp de 5-10 minute. Reduce cearcănele şi are efect relaxant şi tonic.

Morcovul

 Morcovul Daucus carota este o legumă originară din Asia de Sud-Vest sau din zona Mării Mediterane.

Morcovul se cultivă pentru rădăcinile sale tuberizate care se folosesc în alimentaţie, în stare crudă, conservată sau deshidratată. Rădăcinile de morcov conţin 12-14% substanţă uscată, glucide 6-9%, protide 0,7-1,5%, lipide 0,2-0,3%. Valoarea alimentară este asigurată de conţinutul în vitamine : caroten, provitamina A 5-24 mg, vitamina C 5-20 mg, vitamina E 2,5-3 mg, vitaminele B1, B2, Kşi săruri minerale : potasiu 200 mg, fosfor 40-50 mg, calciu 30-50 mg, magneziu 20-30 mg, fier 0,3-1 mg, raportate la 100 g produs proaspăt.

Morcovii se folosesc şi în furajarea animalelor în special a tineretului cabalin, a vacilor de lapte şi a iepurilor.

Vitamina A întăreşte pielea şi repară ţesuturile, previne uscarea pielii şi acneea, tratează ridurile iar proprietăţile antioxidante îndepărtează toxinele şi radicalii liberi din corp. Vitamina B, tiamida, este un antioxidant puternic, care elimină toxinele din organism. Vitamina B2, hidratează pielea, vitamina B3, niacina, îmbunătăţeşte circulaţia sângelui şi metabolismul. Vitamina B5, previne problemele de piele precum eczemele, îndepărtând stresul. Vitamina B6 menţine un bun sistem imunitar şi ajută la producerea anticorpilor, pentru prevenirea infecţiilor şi a altor boli. Morcovul previne ulcerul stomacal şi măreşte fertilitatea femeilor. Vitamina A, scade riscul de cancer de piele. Studiile recente au arătat că organismele de sex feminin au o protecţie mai mare în faţa bolilor în general decât cele de sex masculin.

Vitamina A stimulează vederea şi întăreşte sistemul imunitar. Vitamina B creşte nivelul energiei în corp şi ne ajută să avem o stare bună de spirit. Această vitamină ne ajută să scăpăm de riduri, oboseală etc. Dacă veţi ţine cont de aceste sfaturi ale mele şi veţi da o mai mare atenţie plantelor, medicinale, fructelor şi legumelor dumneavoastră veţi duce o viaţă mai frumoasă şi mai sănătoasă lipsită de boli şi de afecţiuni cronice.

ing horticol diplomat

Laurian Ungurian

Vatra-Dornei

This entry was posted in Diverse, Flori, Legume, Plante medicinale, Pomi fructiferi. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s